Rugăciunea Cinstitei Cruci
Să învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui, şi să fugă de la Faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul; cum se topeşte ceara de la faţa focului, aşa să piară diavolii de la faţa celor ce iubesc pe Dumnezeu şi se însemnează cu semnul Crucii şi zic cu veselie: Bucură-te, preacinstită şi de viaţă purtătoare Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos ce S-a pogorât la iad şi a călcat puterea diavolului şi te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre izgonirea a tot pizmaşul. O! Preacinstită şi de viaţă făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi, cu Sfânta Doamnă, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, şi cu toţi Sfinţii în veci. Amin.
îngrădeşte-mă, acopere-mă şi mă păzeşte, Doamne, cu puterea cinstitei şi de viaţă purtătoarei Crucii Tale, depărtând de la mine tot răul. Amin.
Rugăciune
Slăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, greşelile noastre, cele de voie şi cele fără de voie, cele cu lucrul şi cu cuvântul, cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă, cele din noapte şi din zi, cele cu mintea şi cu gândul; toate le iartă nouă, ca un Bun şi Iubitor de oameni.
Pe cei ce ne urăsc şi ne fac nouă strâm-bătate, iartă-i, Doamne! Celor ce ne fac bine, fă-le bine! Fraţilor şi rudeniilor noastre, dăruieşte-le cererile cele către mântuire şi viaţă veşnică. Pe cei ce sunt întru neputinţă, cercetează-i şi vindecare dăruieşte-le! Pe cei de pe mare ocârmu-ieşte-i! Cu cei călători, împreună călătoreşte; poporului la oaste ajută-i. Celor ce ne slujesc şi ne miluiesc pe noi, iertare păcatelor dăruieşte-le! Pe cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru dânşii, miluieşte-i după mare mila Ta! Pomeneşte, Doamne, pe cei mai înainte adormiţi, părinţi şi fraţi ai noştri şi le dă lor odihnă, unde cercetează lumina Feţei Tale. Pomeneşte, Doamne, pe fraţii noştri cei robiţi şi-i izbăveşte de toată înconjurarea! Pomeneşte, Doamne, pe cei ce aduc roduri şi fac bine întru Sfintele Tale Biserici şi le dă lor cererile cele către mântuire şi viaţă veşnică! Pomeneşte-ne, Doamne, şi pe noi, smeriţii, păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi! Luminează mintea noastră cu lumina cunoştinţei Tale şi ne îndreptează în calea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Şi ne dă nouă, Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă trupului şi sufletului şi ne păzeşte pe noi de întunecatul somn al păcatului şi de toată întunecata şi cea de noapte patimă a dulceţii. Conteneşte întă-râtările patimilor, stinge săgeţile vicleanului cele aprinse şi cele pornite asupra noastră cu vicleşug. Zburdările trupului nostru le potoleşte şi tot gândul nostru cel pământesc şi trupesc adoarme-1. Şi ne dăruieşte nouă, Dumnezeule, minte deşteaptă, cuget curat, inimă trează, somn uşor şi de toată nălucirea satanei nestrămutat; şi ne scoală în vremea rugăciunii întăriţi întru poruncile Tale şi pomenirea judecăţilor Tale întru noi nestricată având-o. Cuvântare de slava ta în toată noaptea ne dăruieşte, ca să cântăm şi bine să cuvântăm şi să slăvim Preacinstitul şi Preaîncu-viinţatul Numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preaslăvită pururea Fecioară, binecuvântată de Dumnezeu Născătoare, du rugăciunea noastră la Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, şi cere să mântuiască prin tine sufletele noastre.
Mărturisirea păcatelor în toate zilele
Mărturisesc Ţie, Domnului Dumnezeului meu, Celui în Treime Sfânt, slăvit şi închinat, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, toate păcatele mele cele ce am făcut în toate zilele mele şi în tot ceasul, şi în vremea de acum şi în toate zilele trecute şi în nopţi, cu fapta cu cuvântul şi cu gândirea, cu îmbuibarea şi cu beţia, cu mâncarea pe ascuns, cu vorba deşartă, cu trândăvirea, cu lenea, cu grăirea împotrivă, cu neascultarea, cu clevetirea, cu pizma, cu osândirea, cu nebăgarea de seamă, cu iubirea de sine, cu răpirea, cu minciuna, cu dobânzi spurcate, cu multă agoniseală, cu râvnirea, cu zavistia, cu mânia, cu ţinerea de minte a răului, cu urâciunea, cu luarea de mită şi cu toate simţirile mele: cu vederea, cu auzul, cu mirosul, cu gustul, cu pi-păirea şi cu alte păcate ale mele sufleteşti şi trupeşti, cu care pe Tine, Dumnezeul meu şi Făcătorul meu te-am mâniat şi pe aproapele meu l-am nedreptăţit, pentru care căindu-mă vinovat pe mine mă pun înaintea Ta şi voiesc să mă pocăiesc, numai Doamne, Dumnezeul meu ajută-mi, cu lacrimi şi cu smerenie mă rog, iartă-mi cu milostivirea Ta toate păcatele mele şi mă dezleagă de toate acestea, care le-am făcut înaintea Ta, ca un bun şi de oameni iubitor. Amin.
Când vrei să te culci, zi
în mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, îţi încredinţez sufletul meu, păzeşte-mă, binecuvântează-mă, miluieşte-mă după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şi viaţă veşnică îmi dăruieşte. Amin.
Apoi,Jăcându-ţi semnul Crucii şi cu rugăciunea în gând adormind, gândeşte-te cum vei sta la Ziua Judecăţii înaintea lui Dumnezeu.
CANON DE POCĂINŢĂ CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS
Cântarea 1, gl. al 6-lea
Irmos: Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi preaslăvi, Dumnezeul părinţilor noştri şi-L voi înălţa pe Dânsul, căci cu slavă S-a preaslăvit.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.
Acum mă apropii eu, păcătosul şi împovă-ratul, către Tine, Stăpânul şi Dumnezeul meu şi nu îndrăznesc să mă uit la cer; numai mă rog şi grăiesc: Dă-mi, Doamne, mai înainte ca să plâng faptele mele cu amar.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.
O, amar mie, păcătosul, că sunt ticălos, mai mult decât toţi oamenii; pocăinţă nu este în mine. Ci-mi dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plâng faptele mele cu amar.
Slavă… Omule nebun şi ticălos, pentru ce-ţi pierzi vremea în lene? Gândeşte-te la viaţa ta şi te întoarce către Dumnezeu, ca să plângi faptele tale cu amar.
Şi acum… Maica lui Dumnezeu preacurată, caută spre mine păcătosul şi mă izbăveşte de lanţul vrăjmaşului, îndrep-tându-mă pe calea pocăinţei, ca să plâng pentru faptele mele cu amar.
Cântarea a 3-a
Irmos: întăreşte, Doamne, pe piatra mărturisirii Tale, inima mea care se clatină, că Tu eşti singur sfânt şi Domn.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.
Când se vor pune scaunele la judecata cea înfricoşătoare, atunci faptele tuturor oamenilor se vor vădi; amar va fi atunci păcătoşilor, căci se vor trimite la muncă. Deci, aceea ştiind, suflete al meu, pocăieş-te-te, de faptele tale cele rele.
Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule 9 miluieşte-mă.
Drepţii se vor bucura, iar păcătoşii vor plânge; şi atunci nimeni nu ne va putea ajuta nouă, că faptele noastre ne vor osândi pe noi. Drept aceea nu întârzia, ci, mai înainte de sfârşit, pocăieşte-te de faptele tale cele rele.
Slavă… O, vai de mine cel mult păcătos, care m-am spurcat cu faptele şi cu gândurile, neavând picături de lacrimi de la învârtoşarea inimii mele; ci acum caută la pământ, suflete al meu, şi te pocăieşte de faptele tale cele rele.