Cântarea a 4-a:
Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi amprea-slăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul, Dumnezeiască Maică.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Chemând eu adâncul milostivirii Tale, dă-mi-1 mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe Tine.
Slavă… îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile Tale, Ţie cântare de mulţumire cântăm, ştiindu-te pe Tine, Maica lui Dumnezeu.
Şi acum… Nădejde şi întărire, şi zid de scăpare nemişcat câştigându-te pe Tine, ceea ce eşti întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cântarea a 5-a
Irmos: Luminează-nepe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Umple, Preacurată, de veselie viaţa mea, dăruindu-mi bucuria Ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Izbăveşte-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, Curată, ceea ce ai născut izbăvirea cea veşnică şi pacea, care co-vârşeşete toată mintea.
Slavă… Risipeşte negura greşelilor mele, Dumnezeiască Maică, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască şi veşnică.
Şi acum… Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării Tale, şi sănătate, cu rugăciunile Tale, dăruieşte-mi.
Cântarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: «Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă».
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Cum ai mântuit de moarte şi de putre-june firea mea care era ţinută de moarte şi de putrejune, pe Sine însuşi dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău, să mă izbăvească de răutăţile vrăjmaşului.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea-tare vieţii mele, Fecioară, care risipeşti tulburarea năpastelor şi izgoneşti asupririle diavolilor; de aceea mă rog totdeauna: izbă-veşte-mă de stricăciunea chinurilor mele.
Slavă… Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare şi sufletelor mântuire desăvârşită şi desfătare în scârbe; de lumina Ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână; şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din chinuri.
şi acum… Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog Ţie, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor.
Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor nebiruită, şi rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor; ci sârguieşte ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credinţă ne rugăm Ţie: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe Tine, Născătoare de Dumnezeu.
Glasul al 6-lea
Ajutorului omenesc nu ne încredinţa pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primeşte rugăciunea robilor tăi, că scârbele ne cuprind şi nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoşii, pururea fiind biruiţi; mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea şi folositoa-rea credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la Tine nu iese ruşinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci cerând dar bun, primeşte dăruirea către cererea cea de folos.
Prefacerea celor scârbiţi, izbăvirea celor neputincioşi fiind, izbăveşte pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniştea celor înviforaţi, singura folositoare a credincioşilor.
Cântarea a 7-a
Imnos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în BabilonoareCând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: «Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat».
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Când ai vrut să rânduieşti mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Maică preacurată, roagă pe Domnul milei, pe Care L-ai născut să izbăvească de păcate şi de întinăciunea sufletească, pe cei ce cântă cu credinţă: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă… Comoară de mântuire şi izvor de curăţie, turn de tărie şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce Te-a născut pe Tine, ai arătat-o celor ce cântă: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
şi acum… De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe împăratul ceresc, pe care îl laudă oştile îngereşti, «lăudaţi-L şi-L prea-înălţaţi întru toţi vecii».
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinţă de ajutor de la Tine, Fecioară, pe cei care cântă şi te preaînalţă întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile trupului meu, Fecioară, ca să te slăvesc, Curată, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şi preaînalţă naşterea Ta cea negrăită.
şi acum… Tu izgoneşti asuprirea şi năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm în toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe Tine, Fecioară curată, noi, cei izbăviţi prin Tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Să nu întorci faţa Ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a şters toată lacrima de pe faţa tuturor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului.