Şi trimite rapid fulgerele judecăţii Sale.
Toate comorile sunt deschise
Şi norii zboară ca nişte păsări.
Prin marea Sa putere, El face să încremenească norii
Şi împrăştie grindina.
La privirea Sa, munţii se cutremură
Şi la dorinţa Sa bate vântul din sud.
Zgomotul tunetului face pământul să tremure:
El face furtunile din nord şi viforul
Şi împrăştie zăpada ca păsările-n zbor,
Iar ochiul se minunează
De frumuseaţea albului din ea,
Iar inima este uimită în faţa ploii.
Astfel cerurile proclamă gloria lui Dumnezeu
Şi bolta înstelată arată lucrările Sale.
Cine a creat apele
Şi cine a creat plantele?
Cine a supus vântului norii furtunii,
Cursurile de apă şi chiar cele mai mici ape?
Cine, O, Tată Ceresc,
Este Creatorul Legii Sfinte în sufletele noastre?
Cine a creat lumina şi întunericul?
Cine a creat somnul şi orele animate ale zilei?
Cine face ca soarele şi stelele
Să-şi urmeze neabătute drumul lor?
Cine a stabilit cum va creşte luna
Şi cum va descreşte?
Cine, dacă nu Tu, Tată Ceresc,
A creat aceste lucruri glorioase?
Doamne, Tu ai fost sălaşul nostru
În toate generaţiile.
Înainte de formarea munţilor,
Chiar înainte de crearea pământului şi a lumii
Din eternitate, Tu ai fost Legea.
Numele Tău este înţelegerea,
Numele Tău este înţelepciunea,
Numele Tău este Binefăcătorul,
Numele Tău este Inaccesibilul,
Numele Tău este cel care a făcut Adevărul,
Numele Tău este Atotvăzătorul,
Numele Tău este Vindecătorul,
Numele Tău este Creatorul.
Tu eşti Păzitorul nostru,
Tu eşti Creatorul şi Sprijinitorul,
Tu eşti Cunoscătorul şi Spiritul.
Tu eşti Legea Sfântă.
Aceste nume au fost ale Tale
Înainte de Creaţia Cerului,
Înainte de facerea apelor şi plantelor,
Înainte de naşterea sfântului nostru părinte Enoh.
Înainte de începerea timpului,
Tatăl Ceresc a plantat Sfântul Arbore al Vieţii,
Care se înalţă pentru veşnicie în mijlocul Mării Eterne.
Sus pe ramurile sale cântă o pasăre
Şi numai aceia care au ajuns acolo
Şi au auzit cântecul misterios al păsării
Vor vedea pe Tatăl Ceresc.
Ei îl vor întreba numele Său.
Şi El le va răspunde: Eu sunt Cel ce Sunt,
Eu sunt Eternul acum şi întotdeauna.
O, Tu, Tată Ceresc,
Ce minunat este numele Tău pe tot pământul!
Gloria Ta este deasupra cerurilor.
Când vedem cerurile Tale, lucrarea mâinilor Tale,
Luna şi stelele care s-au făcut din porunca Ta,
Ne întrebăm ce este omul pentru care Te îngrijeşti?
Dar Tu ai făcut o înţelegere
Cu Copiii Luminii
Şi ei merg împreună cu sfinţii Tăi îngeri;
Tu i-ai încoronat cu glorie şi cu onoare,
Tu i-ai făcut stăpâni
Peste lucrările mâinilor Tale
Şi i-ai însărcinat
Cu hrănirea şi protejarea
Tuturor celor ce trăiesc şi cresc pe pământul Tău verde.
O, Tată Ceresc,
Ce minunat este numele Tău pe tot pământul!
Ascultă vocea care Te imploră:
Unde să fug de Spiritul Tău?
Sau unde să mă feresc de prezenţa Ta?
Dacă mă înalţ la cer, Tu eşti acolo;
Dacă mă afund în iad, Tu eşti acolo;
Dacă eu iau vântul dimineţii
Şi zbor la capătul mării,
Chiar şi acolo mâna Ta mă călăuzeşte,
Şi mâna Ta dreaptă mă susţine.
Dacă eu spun: „Desigur că întunericul mă va ascunde”,
Lumina se va aprinde deasupra mea chiar noaptea;
Şi întunericul nu m-a ascuns de Tine,
Căci noaptea luminează ca ziua.
Pentru Tine întunericul şi lumina sunt tot una,
Căci Tu le eşti Stăpânul.
După cum cerbul tânjeşte după apa pârâului
Tot aşa sufletul meu tânjeşte după Tine, O, Doamne!
Sufletul meu este însetat de Tatăl Ceresc cel Viu.
Legea este lumina şi salvarea mea.
De ce mi-ar fi frică?
Legea este sprijinul şi puterea vieţii mele.
De ce ar trebui să mă tem?
Un singur lucru doresc de la Lege
Pe care îl doresc tot timpuclass="underline"
Acela de a sălăşlui în casa Legii Toate zilele vieţii mele
Pentru a putea privi frumuseţea Tatălui Ceresc.
Aceia care sălăşluiesc în locul secret al Celui Preaînalt
Vor fi adăpostiţi în umbra Celui Atotputernic.
Noi vom spune Legii:
„Tu eşti refugiul nostru, fortăreaţa noastră;
Noi avem credinţă în Legea Sfântă.”
Şi Tatăl Ceresc
Ne va acoperi cu penele Sale
Şi noi credem în adăpostul Său.
Adevărul Său va fi scutul nostru, pavăza noastră.
Nu ne vom teme de tenebrele nopţii,
Nici de pericolele care ne pândesc ziua,
Nici de ciuma care ameninţă în noapte,
Nici de distrugerea care loveşte la prânz
Pentru că ziua vom merge
Cu îngerii Maicii Pământeşti,
Iar noaptea vom face comuniuni
Cu îngerii Tatălui Ceresc.
Iar când soarele va ajunge la zenit,
Noi vom contempla tăcuţi cele şapte căi ale Păcii
Şi nici un râu nu ne va mai atinge,
Nici o nenorocire nu se va apropia de sălaşul nostru
Pentru că El a dat îngerilor Săi sarcina
De a ne purta pe calea lor.
Tatăl Ceresc este refugiul şi puterea noastră.
De aceea nu ne vom teme
Dacă pământul s-a mişcat,
Daca munţii s-au prăbuşit
În mijlocul mării,
Dacă apele sunt tumultoase,
Munţii se cutremură şi se înalţă.
Există un râu care curge spre Marea Eternă.
Pe malul râului se înalţă Arborele Sfânt al Vieţii.
Acolo locuieşte Tatăl meu Ceresc şi locuinţa mea este în El.
Tatăl Ceresc şi cu mine suntem una.
Legea Sfântă
Tu, O, Lege Sfântă,
Arborele Vieţii
Care te înalţi în mijlocul
Mării Eterne,
Care eşti denumit
Arborele Vindecării,
Arborele uimitoarelor Vindecări,
Al tuturor Vindecărilor
Şi pe care se sprijină seminţele
Tuturor invocărilor noastre!
Aţi cunoscut-O? Aţi auzit de Ea?
Ţi s-a povestit despre Ea de la începuturi?
Ridică-ţi ochii în sus şi priveşte Legea Sfântă,
Care a fost stabilită mai înainte de eternitatea
Spaţiului suveran şi luminos,
Care a creat fundaţiile pământului,
Care este prima şi cea din urmă,
Care trăieşte în inimile Copiilor Luminii.
Pentru că Legea este mare
După cum Tatăl Ceresc este mare, deasupra îngerilor Săi:
El este Acela care ne-a dat Legea, El este Legea.
În mâinile Sale se află locurile adânci ale pământului,
A Sa este şi puterea colinelor
Şi mările sunt ale Sale, El le-a creat.
Şi tot mâinile Sale au făcut uscatul.
Vino, să-L preamărim şi să ne plecăm Lui,
Să îngenunchem în faţa Tatălui Ceresc,
Pentru că El este Legea,