— Îmi pare rău, a șoptit.
— E în regulă, am răspuns, încercând să fiu nonșalantă. M-am proptit într-un cot și l-am mângâiat pe frunte cu cealaltă mână. Am extins masajul ușor, trecându-mi cu blândețe degetele pe fața, pe gâtul și umerii lui. Michael era complet pasiv. A stat pe spate fără să se miște, majoritatea timpului. Deși sunt sigură că savura mângâierile, n-a spus nimic și nici n-a scos vreun murmur de plăcere. De data asta am devenit excesiv de nerăbdătoare. M-am pomenit dorind ca și Michael să mă mângâie pe mine, să-mi spună că sunt perfectă.
Într-un târziu, m-am aplecat peste el. Mi-am coborât ușor sânii pe torsul lui și, cu mâna dreaptă, m-am jucat cu părul lui de pe piept. M-am aplecat să-l sărut pe buze, intenționând să-l ațâț altundeva cu mâna stângă, dar s-a retras repede și s-a ridicat în șezut.
— Nu pot să fac asta, a spus clătinând din cap.
— De ce? am întrebat liniștită.
În următoarele câteva minute, am încercat de câteva ori să inițiez o conversație, dar Michael nu voia să vorbească. În cele din urmă, pentru că nu-mi mai rămânea nimic de făcut, m-am îmbrăcat în tăcere pe întuneric. Michael abia a reușit să îngâne un firav „noapte bună”, când am plecat.
Nu m-am întors imediat în camera mea. O dată ce m-am aflat pe coridor, mi-am dat seama că nu eram încă pregătită să dau ochii cu Richard. M-am rezemat de perete și m-am luptat cu emoțiile puternice care mă sfâșiau. De ce presupusesem că totul avea să fie foarte simplu? Şi ce va spune acum Richard?
Când am intrat în camera noastră, am știut că Richard nu dormea după felul în care respira. Dacă aș fi avut mai mult curaj, poate i-aș fi spus chiar atunci ce se întâmplase cu Michael. Dar pe moment mi-a fost mai ușor să ignor povestea. Asta a fost grava greșeală.
Următoarele două zile au fost încordate. Nimeni n-a pomenit de ceea ce Richard numise odată „evenimentul fertilizării”. Bărbații au încercat să se poarte ca și cum totul era normal. În a doua seară, după cină, l-am convins pe Richard să stea de vorbă cu mine, în timp ce Michael culca fetele.
Stând pe parapetul de lângă Oceanul Cilindric, Richard îmi explica fenomenul chimic al noului său proces de fermentare a vinului. La un moment dat, l-am întrerupt și i-am luat mâna.
— Richard, am spus, căutând în ochii lui dragoste și ceva care să mă liniștească, e foarte dificil…
Glasul mi s-a stins.
— Ce este, Nikki? m-a întrebat cu un zâmbet forțat.
— Ei bine, e vorba de Michael. De fapt, nu s-a întâmplat nimic… N-a putut…
Richard m-a privit mult timp.
— Vrei să spui că-i impotent?
Mai întâi am încuviințat din cap, apoi l-am derutat complet, clătinând a negație.
— Probabil că în realitate nu, m-am bâlbâit, dar acum două nopți, cu mine, n-a putut face nimic. Cred că era doar prea încordat, sau se simte vinovat, sau poate că a trecut mult…
M-am oprit, dându-mi seama că vorbeam prea mult. Un timp care mi s-a părut o eternitate, Richard s-a uitat în largul oceanului.
— Vrei să încerci din nou? a întrebat în cele din urmă cu un glas total lipsit de expresie.
Nu s-a întors să se uite la mine.
— Eu… nu știu, am răspuns.
I-am strâns mâna. Eram pe punctul să-l întreb dacă putea face față situației în cazul în care mai încercam o dată, dar Richard s-a îndepărtat brusc.
— Anunță-mă când te hotărăști, a spus scurt.
O săptămână sau două, am fost sigură că aveam să abandonez întreaga idee. Încet, foarte încet, în mica noastră familie s-a restaurat ceva semănând cu voia bună. În noaptea care a urmat după ce mi s-a terminat ciclul, eu și Richard am făcut dragoste de două ori pentru prima dată după un răstimp de un an. El a părut deosebit de mulțumit și foarte vorbăreț, în timp ce stăteam îmbrățișați după a doua partidă de sex.
— Trebuie să spun că, un timp, am fost cu adevărat îngrijorat, mi-a spus. Gândul că ai făcut sex cu Michael, chiar și din motive logice, mă înnebunea. Ştiu că din punct de vedere rațional n-are sens, dar mi-era teribil de teamă că s-ar fi putut să-ți placă — înțelegi? — și că, într-un fel, relația noastră ar putea fi afectată.
Era evident că presupunea că nu voi încerca din nou să rămân gravidă cu Michael. În noaptea aceea nu l-am contrazis, pentru că, pe moment, eram prea mulțumită. Totuși, după câteva zile, când am început să citesc în cărțile mele de medicină despre impotență, mi-am dat seama că eram hotărâtă să duc mai departe planul.
În săptămâna dinaintea următoarei mele perioade de ovulație, Richard a fost ocupat cu fabricarea vinului (și poate cu gustatul lui un pic mai des decât era nevoie — nu doar o dată s-a întâmplat să fie puțin amețit înainte de cină) și crearea noilor roboți după personajele lui Samuel Beckett. Atenția mea era concentrată asupra impotenței. Programa facultății de medicină din studenția mea ignorase, practic, subiectul. Şi întrucât propria mea experiență sexuală era relativ limitată, nu mai avusesem de a face cu problema în cauză. Am fost mirată să aflu că impotența este o maladie extrem de răspândită, având o cauză în principal psihologică, dar și o componentă fizică ce se accentuează, și că există multe tipuri de tratament bine definite, toate concentrându-se asupra reducerii „neliniștii privitoare la performanță” a bărbatului.
într-o dimineață, Richard m-a văzut pregătindu-mi urina pentru testarea ovulației. N-a spus nimic, dar după fața lui mi-am dat seama că era rănit și dezamăgit. Am vrut să-l liniștesc, însă copiii erau în cameră și m-am temut să nu urmeze o scenă.
Nu i-am spus lui Michael că urma să facem a doua încercare. M-am gândit că n-o să mai fie atât de neliniștit dacă nu-i dau timp să se gândească la asta. A fost cât pe ce ca planul meu să funcționeze. După ce am culcat copiii, m-am dus cu Michael în camera lui și, în timp ce ne dezbrăcam, i-am explicat ce se întâmpla. A avut un început de erecție și, în ciuda slabelor lui proteste, m-am grăbit s-o susțin. Sunt sigură că am fi reușit, dacă Katie n-ar fi început să țipe „Mami, mami!”, chiar când eram gata să începem actul sexual.
Bineînțeles că l-am lăsat pe Michael și am luat-o la fugă pe coridor către camera copiilor. Richard era deja acolo. O ținea pe Katie în brațe. Simone stătea în fund pe salteaua ei și se freca la ochi. Toți trei s-au holbat la trupul meu gol din prag.
— Am avut un vis groaznic, a spus Katie, ținându-l strâns pe Richard. Mă mânca un octopăianjen.
Am pășit în cameră.
— Acum te simți mai bine? am întrebat, întinzând mâinile s-o iau.
Richard a continuat s-o țină, iar Katie n-a făcut nici o mișcare să vină la mine. M-am dus la Simone și mi-am petrecut brațele după umerii ei.
— Unde ți-e pijamaua, m-a întrebat fiica mea de patru ani.