Aceștia urmau să-l ajute să proiecteze „modulul Pământ în interiorul lui Rama”. Fără altă explicație, părăsi încăperea.
Cei trei adulți căzură de acord să nu le spună copiilor cele mai importante detalii ale ședinței cu Vulturul cel puțin o zi, pentru a avea ocazia să reflecteze asupra problemei și s-o dezbată între ei. În noaptea aceea, după ce copiii plecară la culcare, Nicole, Richard și Michael au discutat liniștiți în camera de zi a apartamentului.
Nicole deschise discuția recunoscând că se simțea furioasă și neajutorată. În ciuda faptului că Vulturul fusese foarte cumsecade, spuse ea, în fapt le ordonase să participe la misiunea de întoarcere. Şi cum ar fi putut ei refuza? Întreaga familie depindea întru totul de Vultur — sau, cel puțin, de inteligența reprezentată de el — pentru a supraviețui. Nu se proferaseră amenințări, dar nici nu era nevoie. Nu aveau de ales, trebuia să se supună instrucțiunilor sale.
Dar cine din familie trebuia să rămână la Baza de Tranzit? se întrebă ea cu glas tare. Michael credea că era esențial ca minimum un adult să rămână la Baza de Tranzit. Argumentul lui era convingător. Date fiind împrejurările, oricare doi copii, chiar și Simone și Patrick, aveau să aibă nevoie de experiența și înțelepciunea unui adult pentru a avea vreo șansă să le fie bine. Michael se oferi să rămână la Baza de Tranzit, spunând că oricum era puțin probabil să supraviețuiască unei călătorii de întoarcere.
Toți trei fură de acord că era limpede că intenția inteligenței care guverna Baza de Tranzit era să-i facă pe oameni să doarmă pe parcursul majorității drumului de întoarcere în sistemul solar. Altfel, care fusese scopul testelor de somn? Lui Nicole nu-i plăcea ideea ca tinerii, copiii, să rateze perioadele esențiale de dezvoltare din viața lor. Ea sugeră să se întoarcă singură, lăsându-i pe toți ceilalți la Baza de Tranzit. Argumentă că la urma urmelor copiii nu vor duce o viață “normală” pe Pământ după călătoria aceea.
— Dacă l-am înțeles bine pe Vultur, zise ea, indiferent cine se va întoarce va sfârși până la urmă ca pasager în Rama, îndreptându-se spre altă locație din galaxie.
— Asta n-o știm cu certitudine, o contrazise Richard. În schimb, cine rămâne aici este aproape sigur condamnat să nu mai vadă niciodată vreun alt om în afara celor din familie.
Richard adăugă că intenționa să facă în orice împrejurări călătoria de întoarcere, nu doar ca însoțitor al lui Nicole ci și pentru a trăi experiența respectivă.
În timpul primei discuții, nu putură să ajungă la o înțelegere finală privitor la repartizarea copiilor, însă deciseră în mod categoric ce aveau să facă ei, adulții. Michael O'Toole urma să rămână la Baza de Tranzit. Nicole și Richard aveau să facă drumul de întoarcere în sistemul solar.
După întrunire, Nicole nu putu să doarmă. Analiză în gând, iar și iar, toate opțiunile. Era sigură că Simone avea să fie o mamă mai bună decât Katie. În plus, Simone și unchiul Michael erau extrem de compatibili, iar Katie nu va accepta să fie despărțită de tatăl ei. Cine însă trebuia să rămână pentru a face pereche cu Simone? Benjy, care își iubea sora la nebunie, dar care nu era în stare să se angajeze într-o conversație inteligentă?
Se foi ore întregi de pe-o parte pe alta. În realitate, nu-i plăcea nici una dintre opțiuni. Își înțelegea bine sursa neliniștii. Indiferent cum se rezolva problema, ea va fi din nou obligată să se despartă, probabil pentru totdeauna, de cel puțin câțiva membri ai familiei pe care îi iubea. În timp ce zăcea trează în pat, fantomele și durerea despărțirilor trecute se întoarseră s-o obsedeze. Inima i se strânse dureros când își imagină despărțirea care avea să vină în câteva luni. Se gândi la mama ei, la tatăl ei și la Genevieve și simți junghiuri în inimă. Poate că asta-i viața, gândi deprimată. O înșiruire fără sfârșit de despărțiri dureroase.
4
— Mamă, tată, treziți-vă! Vreau să discut cu voi. Nicole visa. Se făcea că se plimba prin pădurea din spatele vilei de la Beauvois. Era primăvară și florile erau superbe. Îi trebuiră câteva secunde ca să-și dea seama că Simone ședea pe patul lor.
Richard se întinse și-și sărută fiica pe frunte.
— Ce-i, iubito? întrebă el.
— Unchiul Michael și cu mine ne strângeam saltelele și mi-am dat seama că-i nefericit. Ochii senini ai lui Simone treceau încet de la un părinte la celălalt. Mi-a povestit toată discuția pe care ați avut-o ieri cu Vulturul.
Nicole se ridică repede în șezut, în timp ce Simone continuă:
— Mai bine de-o oră, m-am gândit cu mare grijă la toate. Ştiu că am doar treisprezece ani, dar cred că am o soluție la această… ă-ă-ă, repartiție, care îi va face fericiți pe toți din familie.
Întinzând mâna spre fiica ei, Nicole rosti:
— Draga mea, nu-i responsabilitatea ta să rezolvi…
— Nu, mamă, o întrerupse Simone cu blândețe. Te rog să mă asculți până la capăt. Soluția mea implică ceva la care nici unul dintre voi, adulții, nu s-a gândit. Acest ceva nu putea veni decât din partea mea. Şi, în mod evident, este cel mai bun plan pentru toți cei implicați. Fruntea lui Richard se încreți.
— Ce vrei să spui?
Simone trase adânc aer în piept.
— Vreau să rămân la Baza de Tranzit cu unchiul Michael. Am să devin soția lui și vom fi „perechea de reproducere” a Vulturului. Nu-i nevoie să mai rămână și altcineva, dar Michael și cu mine am fi fericiți să-l păstrăm pe Benjy alături de noi.
— Ce-e-e? strigă Richard uluit. Unchiul Michael are șaptezeci și doi de ani! Tu n-ai încă nici paisprezece. E aberant, caraghios…
Tăcu brusc. Tânăra femeie care era fiica lui zâmbi.
— Mai aberant decât Vulturul? replică ea. Mai caraghios decât faptul că am plecat de pe Pământ și am călătorit opt ani-lumină ca să ne întâlnim cu un uriaș triunghi inteligent care acum intenționează să-i trimită pe unii dintre noi în direcția opusă?
Nicole se uită la Simone cu surpriză și admirație. Nu spuse nimic, dar întinse mâinile și-și îmbrățișă fiica puternic. Ochii îi înotau în lacrimi.
— E-n regulă, mamă, spuse Simone după ce îmbrățișarea luă sfârșit. După ce vă veți reveni din primul șoc, vă veți da seama că propunerea mea este de departe soluția cea mai bună. Dacă tu și tata veți face împreună călătoria de întoarcere, după cum cred că ar trebui, atunci fie Katie, fie Ellie, fie eu trebuie să rămânem aici la Baza de Tranzit și să ne împerechem cu Patrick sau cu unchiul Michael.
Singura combinație sănătoasă din punct de vedere genetic este ori Katie, ori eu cu unchiul Michael. Am analizat bine toate posibilitățile. Michael și cu mine suntem foarte apropiați. Avem aceeași religie. Dacă rămânem și ne căsătorim, atunci fiecare dintre ceilalți copii este liber să aleagă. Fie rămân cu noi aici, fie se întorc în sistemul solar cu tine și cu tati.
Își puse mâna pe brațul tatălui ei.
— Tati, știu că în multe privințe soluția asta va fi mai grea pentru tine decât pentru mama. Încă nu i-am pomenit unchiului Michael de ideea mea. În mod categoric, nu el a sugerat-o. Dacă tu și mama nu mă sprijiniți, atunci n-o să meargă. Această căsătorie va fi destul de dificil de acceptat pentru Michael, chiar dacă n-aveți nici o obiecție.