— O simplă întrebare: Credeţi că pe Marele Continent pot exista două Orgoreyn?
— Da, da, da, murmură Obsle, aceeaşi idee mi-ai plantat-o în minte cu mult timp în urmă, Estraven, şi n-am putut-o dezrădăcina niciodată. Umbra noastră creşte prea lungă. Va acoperi şi Karhide. O vrajbă între două clanuri nu-i ceva nou, o ciondăneală între două oraşe, nici ea, o dispută la hotare cu câteva crime şi case incendiate, la fel, dar o duşmănie între două naţiuni? O încleştare implicând cincizeci de milioane de suflete? Pe dulcele lapte al lui Meshe, gândul acesta mă trezeşte scăldat în sudoare în unele nopţi… Nu suntem în siguranţă, nu suntem deloc în siguranţă. O ştii şi tu, Yegey. În felul tău, ai spus-o de multe ori.
— Până acum am votat de treisprezece ori împotriva unei politici agresive în Valea Sinoth. Dar la ce bun? Hegemoniştii au oricând douăzeci de voturi la dispoziţie, iar fiecare acţiune a lui Tibe întăreşte controlul Sarfului asupra celor douăzeci. A ridicat de-a curmezişul văii un baraj de sârmă ghimpată, păzit de santinele înarmate cu arme de foc! Credeam că aşa ceva există numai în muzee. Oferă Hegemoniştilor pretexte de provocare ori de câte ori e nevoie de aşa ceva.
— Şi astfel întăreşte Orgoreynul. Dar şi Karhide. Fiecare răspuns dat de voi acestor provocări, fiecare umilire îndreptată împotriva Karhidei, fiecare câştig al prestigiului vostru slujesc la întărirea Karhidei, până va deveni egala voastră — controlată în întregime dintr-un singur loc, precum Orgoreynul. Iar în Karhide, armele de foc nu se păstrează în muzee. Sunt în dotarea Gărzii Regale.
Yegey turnă alt rând de apa-vieţii. Bogătaşii orgota beau ca pe bere focul acesta preţios, adus de la opt mii de kilometri depărtare, peste mările ceţoase din Sith. Obsle îşi şterse buzele şi clipi.
— Bine, făcu el, toate sunt cam aşa cum gândisem şi cum gândesc. Şi cred că ne putem înhăma la aceeaşi sanie. Totuşi, înainte de-a o face, vreau să-ţi pun o întrebare, Estraven. Mi-ai tras gluga peste ochi. Spune-mi acum, ce-i cu povestea asta misterioasă, vagă şi cam fantezistă despre un Trimis, venit de pe faţa nevăzută a lunii?
Deci Genly Ai solicitase permisiunea de a intra în Orgoreyn.
— Trimisul? Este ceea ce spune el că este.
— Şi anume…
— Un sol de pe altă lume.
— Termină cu blestematele tale de metafore karhidish! Abandonez shifgrethorul, renunţ la el. Vrei să-mi răspunzi?
— Am făcut-o deja.
— Este un străin? întrebă Obsle.
Yegey rosti în acelaşi moment:
— A fost primit în audienţă de Argaven?
Am răspuns afirmativ la ambele întrebări. Au tăcut un minut, apoi au început să vorbească simultan, fără să-şi ascundă interesul. Yegey era adeptul digresiunilor, pe când Obsle ataca direct.
— Ce a reprezentat el în planurile tale? Se pare că ai mizat pe el şi ai dat greş. De ce?
— Pentru că m-a răsturnat Tibe. Priveam stelele şi n-am observat noroiul în care am călcat.
— Te-ai apucat de astronomie, dragul meu?
— Ar fi bine să ne apucăm cu toţii de astronomie, Obsle.
— Trimisul acesta poate reprezenta o ameninţare pentru noi?
— Nu cred. El aduce din partea poporului său propuneri pentru comunicaţii, comerţ, tratate şi alianţe, nimic altceva. A venit singur, fără arme, doar cu un aparat de comunicaţie şi cu nava lui, pe care ne-a permis s-o examinăm complet. Cred că nu-i periculos. Totuşi, el poartă în mâinile lui goale sfârşitul Regatului şi al Comensualităţilor.
— De ce?
— Cum să-i tratăm pe străini altfel decât pe fraţii noştri? Cum va trata Gethenul o uniune din optzeci de lumi altfel decât ca o lume?
— Optzeci de lumi? repetă Yegey şi râse nesigur.
Obsle mă privi pieziş şi spuse:
— Aş prefera să cred că ai stat prea mult alături de Nebun în palatul lui şi ai înnebunit şi tu… Pentru numele lui Meshe! Ce-i aiureala asta despre alianţe cu stelele şi tratate cu luna? Cum a ajuns individul aici? Călare pe o cometă sau purtat de un meteor? O navă — ce fel de navă pluteşte prin văzduh? Dar prin vidul lipsit de substanţă? Totuşi nu eşti mai nebun decât ai fost vreodată, Estraven, ceea ce înseamnă nebun de viclean, nebun de înţelept. Toţi karhidenii sunt nebuni. Dă-i drumul, Lordul meu, te însoţesc. Porneşte!
— Nu merg nicăieri, Obsle. Unde să mă duc? Voi însă puteţi ajunge undeva. Dacă l-aţi urma doar puţin pe Trimis, v-ar putea arăta o cale de ieşire din Valea Sinoth, de ieşire de pe drumul rău pe care aţi pornit.
— Perfect! O să mă apuc de astronomie la vârsta mea. Unde mă va duce?
— Spre măreţie, dacă vei fi mai înţelept decât am fost eu. Domnilor, eu am însoţit Trimisul. I-am văzut nava cu care a străbătut Neantul şi ştiu că, într-adevăr, nu este de pe acest pământ. În privinţa onestităţii mesajului său şi a adevărului asupra locurilor de unde vine, nu există cunoaştere. Îl poţi doar judeca aşa cum ai face cu orice om. Dacă ar fi unul dintre noi, aş spune că e cinstit. Poate că cinstea asta o veţi aprecia şi singuri. Ceva este însă cert în prezenţa lui, liniile trase pe pământ nu sunt graniţe şi nu constituie o apărare. Asta e o problemă mai importantă decât prezenţa Karhidei în coasta Orgoreynului. Cei care o vor rezolva, cei care vor deschide primii porţile pământului — ei vor fi conducătorii noştri, ai tuturora. Ai celor Trei Continente şi ai întregului pământ. Acum, hotarul nostru nu mai este o linie între două dealuri, ci linia descrisă de planeta noastră în jurul soarelui. În acest moment, e pur şi simplu stupid să-ţi mizezi shifgrethorul pe ceva mai mărunt.
Îl convinsesem pe Yegey, dar Obsle stătea afundat în propria-i osânză, privindu-mă atent.
— Ţi-ar trebui o lună să mă convingi, spuse el. Dacă n-ai fi zis-o tu, Estraven, aş fi considerat-o o simplă farsă, un năvod pentru mândria noastră ţesut din scântei de stele. Tu însă ai o coloană mult prea dreaptă ca să accepţi o presupusă dizgraţie doar pentru a ne păcăli pe noi. Nu pot crede că susţii adevărul, totuşi ştiu că o minciună ţi s-ar opri pe buze… Bine, bine! Va fi dispus să discute cu noi, aşa cum se pare că a discutat cu ţine?
— Asta şi caută, să discute, să fie auzit. Acolo sau aici. Tibe îl va reduce la tăcere dacă va încerca să mai vorbească în Karhide. Mă tem pentru el. Am impresia că nu înţelege în ce pericol se află.
— Ne vei spune ceea ce ştii?
— Da. Există cumva vreun motiv pentru care el n-ar putea veni aici, să vă explice cu propriile-i cuvinte?
— Cred că nu, răspunse Yegey, muşcându-şi o unghie cu delicateţe. A solicitat permisiunea de a intra în Comensualitate. Karhide nu obiectează. Cererea lui se analizează…
7
Probleme sexuale
Însemnări făcute de Ong Tot Oppong, Investigator. Prima expediţie ecumenică pe Gethen/Iarnă, Ciclul 93 a.e. 1448
1448, ZIUA 81. Pare foarte probabil că au reprezentat un experiment. Ipoteza este neplăcută, dar posibilitatea nu poate fi ignorată. Acum există dovezi că această colonie terestră a fost o încercare de implantare a unui grup de hainishi normali pe o planetă cu propriii ei autohtoni proto-hominizi. Cu siguranţă, manipularea genetică umană era practicată de colonişti. E singura explicaţie a existentei hilfilor de pe S sau a degeneraţilor hominizi înaripaţi de pe kokanan. Ar putea altceva să justifice fiziologia sexuala getheniană? Poate hazardul, dar în nici un caz selecţia naturală. Valoarea de adaptare a bisexualităţii lor este nulă sau foarte redusă.
Nu există un răspuns la întrebarea: „De ce s-a ales o planetă atât de neospitalieră?" Tinibossol consideră că începutul colonizării s-a petrecut în decursul unei interglaciaţii. Pe durata primilor patruzeci-cincizeci de mii de ani, condiţiile puteau fi destul de blânde. Înainte ca gheţarii să-şi reînceapă avansarea, hainishii s-au retras complet şi coloniştii au rămas pe cont propriu: un experiment abandonat.